ENGLISH VERSION

Expoziția „Willy Römer: Viaţa de zi cu zi în Berlin. Fotografii 1919 - 1933" este organizată de Centrul Cultural German (director: Roxana Florescu) în colaborare cu Muzeul de Artă Brașov (director: Bartha Arpad). Conceptul expozițional aparține Prof. Dr. Enno Kaufhold, specialist în istoria fotografiei, care a dedicat o amplă cercetare operei fotografice a lui Willy Römer (2013), iar expoziția este realizată de către Institutul Goethe în cooperare cu Biblioteca de Artă a Muzeelor de Stat Berlin (Kunstbibliothek der Staatlichen Museen Berlin) şi Arhiva imaginilor de presă pentru artă, cultură și istorie (Bildagentur für Kunst, Kultur und Geschichte). 

Expoziția reunește 50 de fotografii care surprind aspecte urbane, viața cotidiană din Berlin într-o perioadă de mari frământări politice și sociale, începând de la Revoluţia din Noiembrie (1918-1919) și până la ascensiunea naziștilor la putere (1933), dar și momente definitorii din timpul desfășurării evenimentelor istorice. Fotografiile sunt realizate de un important fotograf documentarist german, Willy Römer (1878-1879), a cărui operă a atins maxima dezvoltare în perioada interbelică.  

Întors de pe front în Berlinul natal, tocmai în miezul Revoluției din Noiembrie 1918, fotograful devine conștient de importanța documentării evenimentelor istorice pe care le trăia. Astfel, a surprins întoarcerea trupelor germane din război aproape de Poarta Brandenburg, când cetățenii se cățărau în copaci pentru putea observa mai bine emoționantul moment și pentru a auzi discursurile susținute în acea zi de către cancelarul Philipp Scheidemann și ministrul războiului, Heinrich Scheuch. Surprinde, de asemenea, aspecte din timpul luptelor de stradă când socialiștii din mișcarea Spartakusbund au încercat să preia puterea în noiembrie 1918, fiind însă înfrânți, dar și momente de la funeraliile Rosei Luxemburg.  

Aspectele emblematice pentru ascensiunea nazistă sunt surprinse în timpul Mitting-ului din 1 mai 1933, când Hitler trecea cu mașina prin Lustgarten, fiind salutat de mulţimea entuziastă și, bineînțeles, momentul boicotării afacerilor evreiești de către naziști în 1933. Multe dintre fotografiile incluse în expoziție au devenit imagini simbol pentru evenimentele petrecute în Berlin, însă subiectul investigațiilor fotografice nu se rezumă doar la politică. Fotograful a fost interesat să documenteze și trăirile oamenilor simpli, direct afectați de evenimentele istorice, precum vânzători de ziare, comercianţi, muzicieni, femei aflate în suferinţa generată de inflaţie, şiruri de șomeri aşteptând în faţa oficiului forţelor de muncă, copii jucându-se, duminici în parc petrecute în familie şi alte scene de gen.  Nu în ultimul rând, imaginile ilustrează și dezvoltarea urbană rapidă a orașului, clădiri din oţel şi sticlă apăruseră pe lângă străduţe şi curţi medievale. Meseriile tradiționale începuseră să convieţuiască cu producţia de masă, aşa cum căruţa, tramvaiul şi automobilul îşi făceau concurenţă reciproc în contextul dezvoltării tehnologice tot mai accelerate. Ca un veritabil cronicar vizual al orașului, Römer a înregistrat aceste impresii pentru posteritate, astfel încât să putem reconstitui astăzi o imagine fidelă a perioadei interbelice în Berlin.  

Fotograful Willy Römer şi-a început ucenicia în 1903 într-una dintre primele agenţii germane de presă, Illustrations-Gesellschaft din Berlin, după care a urmat diferite stagii de pregătire în Berlin şi Paris. Între 1915 și 1918 a fost trimis pe front ca soldat în Rusia și Polonia, dar nu a încetat să facă fotografii. S-a întors în Berlin în noiembrie 1918 și a preluat de la un coleg firma Photothek, fotografiile sale continuând să apară sub această denumire. În 1920, s-a asociat cu Walter Bernstein, care se ocupa în primul rând de aspectele comerciale ale activităţii comune și timp de un deceniu afacerea celor doi a prosperat continuu. Römer l-a fotografiat chiar și pe Joseph Goebbels, leaderul nazist care urma să-i închidă afacerea în 1935, deoarece partenerul său, Bernstein, avea origini evreiești. A urmat desigur o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, însă Römer a continuat să realizeze fotografii de presă. Din 1942, a fost repartizat în Poznan să lucreze ca fotograf de război pentru ziarul de partid al național-socialiștilor, Ostdeutscher Beobachter (Observatorul est-german). La finalul războiului, odată întors în Berlin, se întristează la revederea orașului natal în ruine după bombardamentele din 1945 și documentează această  realitate. Din fericire, arhiva sa de placi pe sticlă a supraviețuit bombardamentelor. După 1945 însă, nu va mai înregistra succesul economic pe care-l avusese în perioada interbelică.  

Römer a murit la Berlin la vârsta de 92 de ani, iar soția și fiica sa s-au ocupat de păstrarea în bună stare a arhivei fotografice. Arhiva a fost achiziționată integral de Diethard Kerbs, specialistul care a cercetat și a valorificat pentru prima oară în 2004 mesajului acestei vaste opere fotografice. Ulterior, arhiva Römer a fost achiziționată de către actualii deținători: Biblioteca de Artă a Muzeelor de Stat Berlin și Arhiva imaginilor de presă pentru artă, cultură și istorie.  

Concept expozițional: Prof. Dr. Enno Kaufhold, specialist în istoria fotografiei
Curator (Muzeul de Artă Brașov) Andreea Pocol, muzeograf